Decizia luată în anul 2013 de a alinia întreg teritoriul țării cu prevederile Directivei Cadru privind Apele și a Directivei Nitrați a ridicat o serie de provocări Ministerului Apelor și Pădurilor (MAP) și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Guvernul României (GR) a considerat că asistența continuă a Băncii este critică pentru dezvoltarea capacității la nivel național de a face față acestor provocări și, totodată, va completa și facilita utilizarea altor resurse.
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și alte fonduri guvernamentale sunt disponibile pentru a sprijini o serie de activități care vor contribui direct sau indirect la reducerea generală a poluării cu nitrați. Cu toate acestea, criteriile de eligibilitate stabilite în cadrul PNDR 2014-2020 exclud în mare parte fermierii de subzistență, de dimensiuni mici, gospodăriile și infrastructura comunală dedicata managementului deșeurilor de origine animalieră și Codului de Bune Practici Agricole (CBPA). Prin urmare, pentru a asigura implementarea Directivei Nitrați a UE în cazul micilor gospodării si ferme, Finanțarea Adițională va sprijini extinderea la nivel național a activităților demarate în cadrul PI acoperind toate regiounile agro-climatice din țară cu investiții în circa 100 de comune foarte expuse la poluarea cu nitrați, din toate cele 11 bazine hidrografice din România.
România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Grant de la Fondul Global de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (Proiectul) în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN). Proiectul original s-a încheiat pe 31 mai 2017.
Începând din 2016, România a primit de la Banca Mondială un nou împrumut (Finanţarea Adiţională) astfel încât Proiectul să continue implementarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţi a UE, având în vedere provocările continue la nivel national referitoare la poluarea cu nutrienţi, cu care se confruntă România, şi pe baza experienţei de success înregistrate de Proiectul original. Finanţarea Adiţională (FA) a intrat în vigoare în aprilie 2017. Obiectivul de dezvoltare al Proiectului pe parcursul celei de-a doua faze (FA) este de a sprijini Guvernul României în indeplinirea ceriţelor Directivei Nitraţi a UE la nivel national.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Proiectul va implementa o gamă largă de intervenţii, grupate în următoarele componente:
(i) Investiţii la nivelul comunităţilor locale pentru reducerea poluării cu nutrienţi. Această componentă va sprijini investiţiile şi practicile de management concrete pentru reducerea poluării cu nutrienţi din agricultură, creşterea animalelor şi activităţi umane. Aceasta se bazează pe experienţa şi lecţiile învăţate în cadrul Proiectului initial şi include sprijin pentru o serie de investiţii care pot include sisteme de colectare şi compostare a gunoiului de grajd, managementul gunoiului de grajd, producerea de biogas din deşeuri animaliere şi/sau sisteme de canalizare şi tratare a apelor uzate în aproximativ 100 de comune care prezintî un risc ridicat la poluarea cu nitraţi, din toate cele 11 bazine hidrografice ale României.
(ii) Consolidarea instituţională şi întărirea capacităţii. Această component va sprijini activităţile care au ca scop întărirea capacităţii institutţionale şi coordonarea cu autorităţile relevante de la nivel national şi local, instituţiile, agenţiile şi factorii interesaţi cu atribuţii în reglementarea ,implementarea, monitorizarea şi raportarea în confromitate cu cerinţele Directivei Nitraţi şi a Directivei Cadru Apă ale UE. Proiectul va contribui la creşterea capacităţii instituţionale prin furnizarea de echipament, software şi a altor echipamente solicitate, precum şi pentru instruirea de specialitate pentru personalul Ministerului Apelor şi Pădurilor (MAP), Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Agenţiua de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), agenţiile pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele de sănătate publică, precum şi staţiile de cercetare şi oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice.
(iii) Sprijin pentru informare şi conştientizare publică. Această componentă promovează îmbunătăţirea condiţiilor de salubritate în mediul rural în toate regiunile agroclimatice ale ţării, implementarea bunelor practiciagricole şi organizarea de workshop-uri naţionale, şi regionale, vizite pe teren şi vizite de studiu pentru diseminarea cunoştinţelor şi a abilităţilor referitoare la tehnologiile ecologice accesibile.
(iv) Managementul de proiect.
Finanțarea Adițională a devenit efectivă în 13 Aprilie 2017 fiind ratificată de România prin Legea 46/03 Aprilie 2017. Data închiderii Finanțării Adiționale a Proiectului este 31 Martie 2022.